marți, 7 octombrie 2014
Lupta de emancipare din Transilvania(Istorie)
Lupta de emancipare din Transilvania
Cauzele și obiectivele urmărite
Constituirea naţiunii române a fost grăbită în Transilvania de regimul stării de opresiune la care era supusă populaţia locală.
■ românii erau menţinuţi în calitate de toleraţi lipsiţi de drepturi economice şi politice, supuşi unor grele sarcini financiare şi militare, ameninţaţi cu politica de catolicizare;
■ lupta pentru menţinerea bisericii ortodoxe a fost o cale de afirmare a spiritului propriu românesc;
■ ideologia naţională a devenit profund militantă şi a furnizat gânditorilor şi oamenilor politici o argumentaţie solidă în apărarea drepturilor românilor;
■ mişcarea naţională avea centre la: Blaj, Oradea, Cluj, Sibiu, şi s-a sprijinit pe intelectuali, ierarhi ai bisericii unite şi ortodoxe, militari români, mica nobilime românească;
■ un rol important au avut şi şcolile în limba română şi pregătirea de preoţi trimişi să-şi desăvârşească formaţia confesională la Roma şi Viena cu concursul unor înalţi prelaţi.
Intelectualii români din Ardeal considerau că alta trebuie să fie calea pentru dobândirea unor drepturi egale cu celelalte naţiuni din principat, una guvernată de raţiune şi adaptată momentului istoric. Cu această convingere ei s-au implicat în vasta mişcare politică care a cuprins ţara după moartea lui Iosif II atunci când cele trei naţiuni politice încercau să anuleze reformele pentru a-şi redobândi integral privilegiile de care beneficiaseră mai înainte.
Românii şi-au formulat revendicările într-o impresionantă petiţie adresată împăratului Leopold II (1790-1792) numită „Supplex Libellus Valachorum”, documentul politic românesc cel mai important în veacul al XVIII-lea în Transilvania. Este produsul muncii mai multor intelectuali între care Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior.
Activitatea episcopului Ioan Inochentie Miku KleinEpiscopul unit Inocenţiu Micu (Klein - corespondentul german pentru Micu), în anul 1728, în calitate de membru al Dietei Transilvaniei în 1741 cere:
• să se acorde românilor şi preoţilor lor egalitate în drepturi cu naţiunile privilegiate:
• înfiinţarea de şcoli în limba română;
• dreptul ţăranilor de liberă strămutare; acordare de pământ ţăranilor iobagi;
• alegerea românilor în Dietă;
• respectarea drepturilor micii nobilimi române din Făgăraş, Hunedoara şi Chioar;
• aduce în dezbatere argumentaţia istorică a originii latine, vechimii şi continuităţii românilor;
■ în 1744 revendicările au fost formulate într-o petiţie Supllex Libellus şi înaintată împărătesei Mariei Tereza;
■ în 1744 un sinod convocat la Blaj urma să dezbată probleme semnificative ale naţiunii;
■ la cererea curţii din Viena Inochentie Micu este exilat la Roma până la moarte; ideile sale sunt preluate de un alt Supplex (în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea) şi apoi de şcoala Ardeleană;
■ după mişcarea românilor din 1762 a fost numit un nou episcop ortodox în Transilvania, Vasile Novacovici de origine sârbă şi apoi în 1809 un român, Vasile Moga.

Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae
(în latină - Petiţia Valahilor din Transilvania)
Împrejurările istorice nu au permis în 1859 realizarea Marii Uniri. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea se intensifică lupta pentru eliberarea românilor aflaţi sub dominaţia străină. Coordonată şi gândită în principal la Bucureşti lupta românilor pentru unitate naţională a fost sprijinită material şi politic şi sa bucurat de simpatia opiniei publice şi a cercurilor conducătoare din Vechiul Regat
-Transilvania, cea mai importantă provincie românească sub dominaţie străină
-în 1900 Transilvania număra 5,2 milioane de locuitori.
Românii reprezintă majoritatea populaţiei
-în 1880 reprezenta 47,44 %
-în 1890, Imperiul a fost împărţit între Austria şi Ungaria, ambele supuse aceluiaşi suveran, Francisc Iosif, împărat al Austriei şi rege apostolic al Ungariei
-două delegaţii urmau să rezolve în cele două capitale Viena şi Budapesta probleme legislative
-s-a încheiat o convenţie vamală
-a fost repusă în drepturi Constituţia maghiară din 1848
Printre fruntaşii mişcării româneşti din Transilvania se înscriu la sfârşitul secolului al XlX-lea: Vicentiu Babeş, Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu, Ion Raţiu, Gheorghe Pop de Baseşti, Eugen Brote şi alţii.
- memorandumul românilor din Transilvania şi Ungaria a fost înaintat Curţii de la Viena în anul 1892, sub egida Partidului National Român, fiind semnat de personalităţi marcante: Ion Raţiu, Gheorghe Pop de Basesti, Vasile Lucaciu şi alţii
- împăratul refuză documentul; l-a trimis guvernului de la Budapesta care l-a respins.
Liderii românilor au fost acuzaţi de autorităţile maghiare de "atentat contra statului ungar" şi judecaţi la Cluj unde au fost întemniţaţi, fiind apoi graţiaţi în urma demonstraţiilor de protest, a lucrărilor apărute în presa Europei cât şi a intervenţiei personale a lui Carol I. 47,98 %
-în 1900. 47,20 %
-în 1910, 46,20 %.
Din 4.597 de comune din Transilvania românii dominau în 2971, adică 67,% dintre acestea
-1860-Congresul românilor din Banat a propus unirea Banatului' cu Transilvania şi autonoma faţă de Ungaria
-1861-Banatul a fost încorporat la Ungaria
-1861- constituirea Asociaţiei Transilvănene pentru literatupă şi limba poporului român (A.S.T.R.A.)
-în 1867- Imperiul a fost împărţit între Austria şi Ungaria, ambele supuse aceluiaşi suveran, Francisc Iosif, împărat al Austriei şi rege apostolic al Ungariei
-două delegaţii urmau să rezolve în cele două capitale Viena şi Budapesta probleme legislative -s-a încheiat o convenţie vamală
-a fost repusă în drepturi Constituţia maghiară din 1848
Printre fruntaşii mişcării româneşti din Transilvania se înscriu la sfârşitul secolului al XlX-lea: Vicentiu Babeş, Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu, Ion Raţiu, Gheorghe Pop de Baseşti, Eugen Brote şi alţii.
- memorandumul românilor din Transilvania şi Ungaria a fost înaintat Curţii de la Viena în anul 1892, sub egida Partidului National Român, fiind semnat de personalităţi marcante: Ion Raţiu, Gheorghe Pop de Basesti, Vasile Lucaciu şi alţii
- împăratul refuză documentul; l-a trimis guvernului de la Budapesta care l-a respins.
Liderii românilor au fost acuzaţi de autorităţile maghiare de "atentat contra statului ungar" şi judecaţi la Cluj unde au fost întemniţaţi, fiind apoi graţiaţi în urma demonstraţiilor de protest, a lucrărilor apărute în presa Europei cât şi a intervenţiei personale a lui Carol I.
Geografie(Formele de guvernare)
Forme de guvernare
| |||
Republici
|
Monarhii
| ||
Prezidențiale
|
Parlamentare
|
Absolute
|
Constituționale
|
|
|
|
|
luni, 6 octombrie 2014
Informatică(Subprograme)
SUBPROGRAME
SUBPROGRAMUL reprezinta parti identificabile prin nume care se pot activa la cerere prin intermediul acestui nume. O parte din subprogram se contruieste ca subprogram daca un algoritm cuprinde in mai multe locuri aceiasi secventa de operatii executabila pentru aceleasi date sau pentru date diferite. In loc ca subprogramul sa cuprinda in acelasi loc, acelasi grup de instructiuni, concepand grupul de intructiuni ca subprogram, el va aparea in program o singura data si se va activa de mai multe ori. Partea respectiva de program rezolva o subproblema din cele in care se descompune problema complexa. In limbajul Pascal, avem doua tipuri de subprograme : procedurile si functiile. Deosebirea intre ele consta in numarul de valori calculate si returnate programului apelat. Procedurile calculeaza mai multe valori sau nici una, iar functiile returneaza o singura valoare asociata numelui functiei. Atat procedurile cat si functiile pot fi standard(predefinite in unitul sistem), cat si nestandard(definite de utilizator). Procedurile si functiile nestandard trebuie declarate obligatoriu inainte de a fi apelate.
AVANTAJELE UTILIZĂRII SUBPROGRAMELOR
SUBPROGRAMUL reprezinta parti identificabile prin nume care se pot activa la cerere prin intermediul acestui nume. O parte din subprogram se contruieste ca subprogram daca un algoritm cuprinde in mai multe locuri aceiasi secventa de operatii executabila pentru aceleasi date sau pentru date diferite. In loc ca subprogramul sa cuprinda in acelasi loc, acelasi grup de instructiuni, concepand grupul de intructiuni ca subprogram, el va aparea in program o singura data si se va activa de mai multe ori. Partea respectiva de program rezolva o subproblema din cele in care se descompune problema complexa. In limbajul Pascal, avem doua tipuri de subprograme : procedurile si functiile. Deosebirea intre ele consta in numarul de valori calculate si returnate programului apelat. Procedurile calculeaza mai multe valori sau nici una, iar functiile returneaza o singura valoare asociata numelui functiei. Atat procedurile cat si functiile pot fi standard(predefinite in unitul sistem), cat si nestandard(definite de utilizator). Procedurile si functiile nestandard trebuie declarate obligatoriu inainte de a fi apelate.
AVANTAJELE UTILIZĂRII SUBPROGRAMELOR
Realizarea codului – o dată scris, un subprogram
poate fi utilizat de mai multe programe;
Elaborarea algoritmilor prin descompunerea
problemei în altele mai simple. În acest fel, rezolvăm
cu mult mai uşor problema;
Deducerea numărului de erori care pot apărea la
scrierea programelor;
Depistarea cu uşurinţă a erorilor – verificăm la
început subprogramele, apoi modul în care le-am
apelat în cadrul programului.
DOMENIUL DE VIZIBILITATE AL INDENTIFICATORILOR
Prin domeniul de vizibilitate (valabilitate) se intelege zona de program in care e valabila declararea sau definirea unui identificator. Toti indentificatorii definiti sau declarati intr-un bloc sunt cunoscuti in blocul respectiv si se numesc variabile locale. Daca blocul cuprinde blocuri incluse in care identificatorii (variabile locale ale acestora) nu se definesc sau redenumesc, atunci acestea sunt cunoscute in blocurile incluse si se numesc variabile globale pentru acesta. Daca o variabila declarata intr-un bloc se redefineste atunci in blocul in care a fost redeclarata va fi variabila atribuita generata la redeclarare.
Subprogramele sunt parti dn program identificate printr-un nume, prin intermediul caruia vor fi apelate.
DOMENIUL DE VIZIBILITATE AL INDENTIFICATORILOR
Prin domeniul de vizibilitate (valabilitate) se intelege zona de program in care e valabila declararea sau definirea unui identificator. Toti indentificatorii definiti sau declarati intr-un bloc sunt cunoscuti in blocul respectiv si se numesc variabile locale. Daca blocul cuprinde blocuri incluse in care identificatorii (variabile locale ale acestora) nu se definesc sau redenumesc, atunci acestea sunt cunoscute in blocurile incluse si se numesc variabile globale pentru acesta. Daca o variabila declarata intr-un bloc se redefineste atunci in blocul in care a fost redeclarata va fi variabila atribuita generata la redeclarare.
Subprogramele sunt parti dn program identificate printr-un nume, prin intermediul caruia vor fi apelate.
Vom scrie subprograme atunci cand:
-anumite instructiuni dintr-un program apar in mai multe locuri;
-dorim sa impartim problema in subprograme;
Subprogramele pot fi:
-functie-returneaza intotdeauna o singura valoare;
-proceduri-pot returna zero, una sau mai multe valori;
Functiile si procedurile pot fi standard(existente deja in limbajul pascal) si definite de utilizator.
Functii standard: int, trunc, sqr, sqrt, abs, chr, ord, pred, succ;
Proceduri standard: read, readln, write, writeln, val, str, inc, dec;
OBS! Atat procedurile,cat si functiile trebuie declarate inainte de a fi apelate.
STRUCTURA DE BLOC
Un bloc cuprinde:
-o parte optionala, alcatuita din declaratiile de constante, variabile, tipuri;
-o parte obligatorie, ce cuprinde instructiuni;
EX function cmmdc(x,y/integer):integer
Begin
while x<>y do
if x>y then x:=x-y
else y:=y-x;
cmmdc:=x;
end.
procdure afis
var x: integer;
begin
x:=4;
write(x);
end.
OBS! Programele Pascal pot cuprinde mai multe blocuri imbricate(incluse unul in altul).Prin domeniul de valabilitate al unui identificator se intelege zona de program in care este valabila declaratia sau definitia acelui identificator.
Var x,y,z sunt globale
Var x si t sunt locale blocului B
Var b,y si u sunt locale blocului C
Entitatile definite intr-un bloc sunt valabile (vizibile) numai in interiorul blocului , motiv pentru care acestea se numesc entitati locale.Aceste entitati apar la lansarea in executie a blocului si dispar la terminarea executiei blocului.Daca blocul cuprinde blocuri incluse atunci entitatile sunt vizibile si in blocurile imbricate daca nu au fost redefinite , motiv pentru care aceste entitati se numesc entitati globale.
OBS! Domeniul de valabilitate al unei variabile este blocului in care au fost declarate, inclusiv in blocurile incluse daca in acestea nu au fost redefinite.
DECLARAREA SUBPROGRAMELOR
a)Proceduri
procedure nume(lista parametri formali), unde nume reprezinta numele subprogramului , iar parametri formali reprezinta entitati cu care lucreaza subprogramul si sunt cunoscuti numai in interiorul acestora.Lista parametrilor formali cuprinde atat numele parametrilor, cat si tipul lor.Este posibil ca o partedein parametri sa fie precedati de cuvantul rezervat var.
EX: procedure test(x,y:integer; var z: byte); x,y-date de intrare z-date de iesire
procedure afis(x:integer);
procedure suma(a,b:real;var s:real);
procedure p(m,n,t:real;var x: boolean, var s, u: real);
OBS! Lista parametrilor formali poate fi vida.
b)Functii
function nume(lista parametri formali):tip; unde nume reprezinta numele functiei, lista parametri formali reprezinta parametri formali , iar tip reprezinta tipul vlorii returnate de functie.
EX: function suma(x,y:integer):integer; functie cu numele suma ,prametri formali x si y si valoarea returnata de tip integer
function cmmdc(a,b: word):word;
function prim(n:real):boolean;
APELUL SUBPROGRAMELOR
a)Proceduri
Apelu procedurilor se face printr-o instructiune de apel de forma nume(lista prametri efectivi), unde nume reprezinta numele procedurii, iar lista parametri efectivi(actuali) reprezinta variabilele cu care lucreaza efectiv subprogramul.
EX: test(a,b,c);
afis(m);
suma(x,y,z);
p(a,b,c,d,e,f);
b)Apelul functiilor
Se face printr-o instructiune de apel de forma variab:=nume(lista parametri efectivi); unde nume reprezinta numele functiei ,lista parametri efectivi reprezinta parametri efectivi.
EX: s:=suma(a,b);
c:=cmmdc(a,b);
ok:=prim(x);
OBS! Parametri efectivi trebuie sa corespunda ca numar, tip si ordine cu parametri formali.
Limba și literatura română(Discurs)
Discurs
Dragi prieteni,stimată audiență cu toții știm că miturile în ordine simbolizează nașterea poporului român.Se poate observa faptul că toate miturile sunt creații culte,ca de exemplu:balada ,,Miorița,,de Vasile Alecsandri sau ,,Meșterul Manole,,.
Balada Miorița de Vasile Alecsandri este un poem românesc răspîndit în peste 1500 de variante.Prima variantă este o baladă din zona Vrancea culeasă de Aleco Russo în perioada februarie-aprilie 1846.
A fost publicată pentru prima dată de Vasile Alecsandri în secțiunea ,,Cîntece populare românești,, din gazeta Bucovina din Cernăuți cu titlul ,,Mieoara,,.Textul este republicat la 28 august1850 de Vasile Alecsandri în bisăptămînul ,,Zimbru,,(Iași).
Acest mit pastoral a luat naștere în sînul unei naturi sălbatice și în inimile unui popor pașnic dar mereu dornic de libertate și adevăr.
Ciobănașul din Miorița a înțeles un moment foarte important,pe care mulți nu-l acceptă:,,nu avem posibilitatea de a trăi veșnic fizic,însă este real faptul să nu fim uitați niciodată,lăsînd omenirii ceva specific personalității noastre.
Operele care s-au inspirat din mitul balada ,,Miorița ,,este opera ,,Baltagul ,,de Mihail Sadoveanu de exemplu:Motivul transhumanței prezent în Miorița este preluat de către autorul Baltagului.În timpul trecerii de la munte spre cîmpie se petrece acțiunea comună a celor două capodopere literare: ciobanul moldovean este ucis de alți doi semeni deoarece acesta are o mai multe și bani mai mulți .
Valoarea artistică a lui Vasile Alecsandri a contribuit la dezvoltarea folosirii limbii române în toate domeniile.Din această cauză creațiile lui Vasile Alecsandri au devenit pentru mulți etalonul suprem în ceea ce privește creația populară.
Această baladă a dat naștere în sufletul autorilor unei teorii filosofice în care poziția fatalistă a ciobănașului a fost pentru ei un exemplu a poporului român față de viață.
Eu cred că nu există o operă mai cunoscută de poporul român decît ,,Miorița,,.Mai întîi de toate este foarte ușor de memorat,în plus tot conținutul ei descrie întreg spațiul românesc.
Ea a devenit o enigmă deoarece jocul folosit de cuvinte fascinează prin simplitatea sa,și în același moment oferă un anturaj meditativ pe care-l simți foarte aproape de sufletul tău.
Vă mulțumesc pentru atenție!!!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)




